Obezitatea reduce masa musculara si densitatea osoasa - iata ce poti face in acest sens
Obezitatea reduce masa musculara si densitatea osoasa - iata ce poti face in acest sens
Obezitatea reduce masa musculara si densitatea osoasa - iata ce poti face in acest sens
Obezitatea are o serie de efecte nedorite asupra sănătății, începând de la riscul cardiovascular crescut și durerile articulare și până la reducerea masei musculare și a densității osoase. Iată ce descoperiri au făcut oamenii de știință în legătură cu kilogramele în plus, oasele și mușchii pacientului diagnosticat cu obezitate.
Despre sistemul osos
Osul este un țesut viu cu funcții metabolice. Mărimea și forma oaselor sunt modelate și remodelate cu precizie de-a lungul vieții pentru a asigura structura și integritatea scheletului 1. În timpul remodelării osoase, osul poate coordona activitățile osteoblastelor, osteocitelor și osteoclastelor, menținând astfel echilibrul de cuplare dinamic al metabolismului osos. Osteoblastele (de ajutor în formarea osoasă) și osteoclastele (importante în resorbția osoasă) joacă roluri esențiale în metabolismul osos.
Mai mult, oasele prezintă caracteristicile organelor endocrine, care secretă o varietate de hormoni pentru a participa la ciclul endocrin în întregul corp. De exemplu, osul poate secreta estrogeni, androgeni, foliculi supresori și alți hormoni sexuali pentru a participa la procesul de reproducere și senescența celulară, adică îmbătrânirea biologică. Mai mult, celulele adipoase ale măduvei osoase pot secreta și o serie de adipokine, inclusiv adiponectina, care joacă un rol important de reglare în metabolismul local și sistemic al măduvei osoase.
Ce sunt obezitatea și supraponderalitatea
Excesul de greutate și obezitatea reprezintă o acumulare anormală sau excesivă de grăsime care pot duce la probleme grave de sănătate. Indicele de masă corporală (IMC) este un raport între înălțime și greutate, care este adesea folosit pentru a face distincția între adulții supraponderali și pacienții obezi.
Organizația Mondială a Sănătății definește supraponderalitatea ca având un IMC de 25 până la <30 kg/m2 și obezitatea ca ≥30 kg/m2. În plus, obezitatea poate fi împărțită în trei grade, și anume obezitatea de clasa I (30 până la <35 kg/m2), clasa II (35 până la <40 kg/m2) și clasa III (≥40 kg/m2) .
Și tu îți poți calcula indicele de masă corporală gratuit, aici, pe DOC.ro.
Prevalența obezității și a bolilor legate de obezitate este în creștere la nivel mondial din cauza tranzițiilor socio-economice și demografice. Legătura dintre adipozitate și sănătatea oaselor a fost studiată pe larg, dar impactul obezității asupra oaselor a fost mult timp un subiect de dezbatere.
Țesutul adipos și osul extramedular
Țesutul adipos este format în principal din celule adipoase care s-au acumulat în număr mare și care sunt distribuite în țesutul subcutanat și în jurul organelor interne. Nu este implicat doar în construcția corpului și stocarea energiei, ci este și un organ endocrin vital. Țesutul adipos are un efect asupra sensibilității la insulină, nivelului tensiunii arteriale, funcției endoteliale, activității fibrinolitice și a răspunsului inflamator și are un rol important într-o varietate de procese fiziopatologice.
Legătura dintre obezitate și osteoporoză
Osteoporoza și obezitatea sunt de obicei asociate cu îmbătrânirea. Mai mult, leziunile și fracturile cauzate de cădere sunt cauzele majore de invaliditate și deces în rândul persoanelor în vârstă, afectând grav calitatea vieții și supraviețuirea acestora.
Osteoporoza se caracterizează printr-o densitate minerală osoasă (DMO) scăzută și o modificare a microarhitecturii țesutului osos, ceea ce duce la un risc crescut de fracturi. Conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății, diagnosticul de osteoporoză se bazează pe măsurarea densității minerale osoase.
În ceea ce priveste obezitatea, prevalența sa actuală este mai mult decât dublă față de cea de acum 30 de ani, aproximativ 13% dintre adulții din întreaga lume fiind obezi, arată statisticile. Acest lucru se datorează modificărilor stilului de viață care au apărut în ultimii ani cu precădere în țările occidentale, dar și în țările estice, constând într-o creștere a aportului caloric cu alimente bogate în grăsimi și o scădere a activității fizice cu un stil de viață sedentar.
Obezitatea este un factor de risc clar pentru numeroase afecțiuni, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, boala cronică de rinichi, cancerul, bolile coronariene și bolile cerebrovasculare. Deși se credea că obezitatea ar putea fi un factor de protecție împotriva osteoporozei și fracturilor, în ultimii ani există un număr tot mai mare de dovezi care contrazic acest lucru.
Ce este sarcopenia și ce legătura există între aceasta și obezitatea
Persoanele care au între 24 și 50 de ani pierd până la 10% din masa musculară, la care se adaugă o pierdere de 30% între vârstele de 50 și 80 de ani, cu o scădere anuală de 1% în decada a cincea a vieţii 2. Acest lucru poate duce la sarcopenie, o afecțiune caracterizată prin scăderea masei musculare. Prevalența sarcopeniei este estimată la 5-13% dintre pacienții cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, crescând la 50% la pacienții cu vârsta de 80 de ani sau mai mult. De altfel, sarcopenia este o boală mai răspândită la pacienții cu boli metabolice și cronice.
Obezitatea, din cauza stării proinflamatorii cronice aferente, poate contribui la o dezvoltare mai mare a sarcopeniei decât cea produsă de îmbătrânire în sine. Prezența obezității la pacienții cu sarcopenie este denumită obezitate sarcopenică, care a fost asociată cu un risc crescut de morbiditate. Specialiștii spun că depunerilor de grăsime în mușchii scheletici se datorează aportului de energie care depășește cheltuielile energetice, rezultând în stocarea energiei sub formă de țesut adipos. Persoanele cu obezitate au adipocite mărite în țesutul subcutanat și o supraîncărcare de depozite lipidice care fac ca acest exces de grăsime să se acumuleze în alte țesuturi precum mușchi.
Pe lângă această supraîncărcare cu lipide, adipocitele la persoanele cu obezitate au o capacitate mai mică de acumulare de lipide decât adipocitele la persoanele fără obezitate. Acest fapt se datorează efectului proinflamator al obezității.
În concluzie, îmbătrânirea produce modificări ale compoziției corporale (redistribuirea țesutului adipos cu scăderea grăsimii subcutanate și creșterea depunerilor viscerale, intramusculare — cu sarcopenia consecventă — și a depozitelor de măduvă osoasă) care sunt asociate cu o fragilitate osoasă mai mare și un risc crescut de căderi și fracturi. Această redistribuire este similară cu cea produsă în obezitate și, prin urmare, efectele ei nocive sunt crescute la subiecții mai în vârstă și la pacienții obezi.
Multă vreme oamenii de știință au crezut că persoanele mai masive au oase mai puternice, însă studiile făcute în ultimii ani au arătat că lucrurile nu stau deloc așa. O echipa de cercetători formată din medici din cadrul Universității din Florida, precum și din specialiști de la Universitatea Sidney a analizat legătura dintre sistemul osos, musculatură și masa de grăsime. Astfel, s-a descoperit că grăsimea abdominală (se numește și grăsime viscerala și știm deja că este cea mai periculoasă formă de grăsime) are un impact negativ asupra oaselor și musculaturii și că, totodată, poate favoriza declanșarea procesului inflamator.
Cu toate că până acum oamenii de știință s-au concentrat asupra studiilor pe tema riscurilor cardiovasculare asociate cu obezitatea, noile descoperiri arată că masa musculară și sistemul osos sunt cel puțin la fel de afectate de kilogramele în plus.
Obezitatea apare atunci când indicele de masa corporala depășește 30.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat datele a peste 200 de femei, cărora le-au fost măsurate masa musculara, densitatea osoasă și cantitatea grăsimii din corp. Astfel, s-a observat cu ușurință că mai bine de o treime dintre aceste femei sufereau de sindromul osteo-sarcopenic, atât masa musculara, cât și oasele acestora fiind afectate de greutatea excesivă.
Un alt studiu, făcut de cercetătorii americani, a arătat că obezitatea de tip 2 determină slăbirea oaselor. Același studiu, însă, vine și cu o veste bună: exercițiile fizice nu numai că ajută la scăderea în greutate, însă fortifică și sistemul osos. Asta înseamnă că persoanele obeze își pot fortifica oasele prin sport, care le ajută totodată să slăbească.
La femeile aflate la menopauza, daunele produse la nivelul sistemului osos sunt și mai mari. Obezitatea, în asociere cu menopauza, poate avea un impact extrem de mare asupra densității osoase. Dacă reducerea masei musculare este reversibilă, pierderea densității osoase este ireversibilă și nu poate fi recuperată nici prin sport, nici prin reducere greutății ori prin suplimente alimentare. Totuși, medicii ne încurajează, susținând că reducerea greutății, practicarea unui sport în mod regulat, precum și administrarea unor suplimente alimentare pot încetini declinul densității osoase.
Pentru a preveni aceste probleme ale oaselor și musculaturii nu trebuie, însă, să faci altceva decât să combați obezitatea, reducând indicele de masă corporală până la valori sub 30.
Cum slăbești și îți fortifici oasele și musculatura
Pentru a scăpa de kilogramele în plus, dar totodată pentru a-ți fortifica oasele și musculatura, poți face o serie de lucruri:
- Restrictionează-ți consumul caloric, astfel încât să reușești să slăbești.
- Practică sport zilnic, cel puțin 30 de minute pentru început.
- Adoptă o dietă echilibrată și sănătoasă, care să te ajută să slăbești, fără însă să te puna în pericol de deficiență nutrițională.
- Folosește suplimente alimentare pentru fortificarea sistemului osos și a musculaturii.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Obesity and Bone Health: A Complex Link”, Front Cell Dev Biol. 2020, Jing Hou,Chen He, Wenzhen He, Mi Yang, Xianghang Luo, Changjun Li
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7779553/
2 Studiul „Obesity and Bone Health: A Complex Relationship”, Int. J. Mol. Sci. 2022, Ana Piñar-Gutierrez,Cristina García-Fontana, Beatriz García-Fontana Manuel Muñoz-Torres
https://www.mdpi.com/1422-0067/23/15/8303
Te-ar mai putea interesa și...
